2 decembrie

Profiriţa lui Dalvador e cu Puperca lângă gard. S-au întâlnit şi leorbăie întruna. Când, cum, cu cine te-ai mai. Deodată, Profiriţa întinde deştu drept spre stâlp şi se minunează :

- Ai văzut ?

- Ce ?

- Un dantemir !

Într-adevăr, i se zărea stufoasa coadă. Linişte la familia Hupăl Pupăl. Doamna doarme cu Luca pe-o geană de cuib.  Dantemirul îi priveşte cu drag, bălăngănindu-şi codârla. Cred că şi fredonează un cântic. Da m-am crucit de ce-a zis Puperca :

- Ai auzit ? Li s-a pus pata !

- Pe cine ?

- Pe dantemir !  Vor să-l facă mason !

- Ce vorbeşti ?!! s-a mirat Profiriţa, privind în văzduh.

Deci asta era. Ştiam eu. Nu te cheamă Lizdăkina degeaba de ziua naţională. Hm ! Şi-a lui Filaret cel Milostiv. Am bănuit de la-nceput. Repede repede au studiat piramidul de gheaţă.  Neobişnuit, misterios. Da foarte atractiv. Au acţionat rapid, la ţintă : fac o lojă şi pe Mercur. Acu, ce să zic ? Profiriţa a văzut un dantemir. Deci mai e un martor. Nu-s eu singura nebună. Da nu-l poate descrie. Cum e, cum nu e. I-a zărit doar stufoasa codârlă. Şi aia habar n-are unde. Se-ntreabă şi-acu dacă pe stâlp ori în vama cerului.