C  E    E  S  T  E    L  I  T  E  R  A  T  U  R  A

      A fost odată un pilot care voia să afle ce-i literatura. A zburat cât a zburat peste grădina grădinarului şef. Care dormea şi sforăia în continuare. Acum, zburătorul se plimbă prin odaie sprijinit pe un enorm baston din ramuri de vovamhus cu măciulie de aramă. Are cam 93 ani şi nu mai este pilot.

       D  O  A  M  N  A    T  E  I  L  O  R 

În care se grăieşte despre î din i şi î din a. Apoi despre â din i. Drept să spun, apare şi norocoasa cifră 7. Dă, Doamne, să nu dispară !

      Al păgubiţilor sfânt Mina stătea mai într-un colţ. Dracu ştie de ce. A intrat, s-a uitat la Hopaminonda Undoti şi la uriaşul candelabru. Apoi s-a dat mai încolo. Păi, de. Ce faci dacă pică ? Pe scaun a găsit ce-au găsit toţi : o hârtie A 4 cu un desen pe fond albastru. Închipuite-s acolo o cheie maro şi-o casă verde. Deasupra căsuţei sunt nişte bani. Nu-i clar dacă levitează ori pică din ceriuri. Hopaminonda Undoti n-a explicat chiar şi asta. Întâiul Demon a văzut textul cam în acelaşi timp cu sfântul Mina. Stimate client. Cu siguranţă aţi pornit deja în drumeţie către o casă de poveste. Forma "aţi pornit" arată că stimate client este deja mai mulţi. Sau stimate client sunt deja mulţi. Chestie de gramatică. Ia să ne lămurim. Aşadar, vă suntem alături la fiecare pas. Păi, vezi ? Sunt mai mulţi. Primul, şi cel mai important, este economisirea. Iar ca drumul să fie uşor de străbătut, Banca pentru Locuinţe vă invită să participaţi la "Tombola Economisirii", unde puteţi câştiga premii de poveste ! 

      - Oho ! zise bucuros Andreluşa. Mie-mi plac poveştile ! Tare mult îmi plac !

      - Da, da ! grăi şi Hamad. Cum să nu ?!!...

      Se pitiseră nu ştiu cum pe lângă sfânt. Şi priveau cum din buzunaru-i misterios se iţea preafrumoasa cărticică Abatele Prevost, Manon Lescaut. Aş fi putut să intercalez în Memoriile mele şi aventurile cavalerului des Grieux, dar neexistând între ele o legătură strânsă, mi s-a părut că cititorul va câştiga parcurgându-le separat. De fapt, va cîştiga. Cu î din i, nu din a, întrucât cartea e tipărită în 1992 la Chişinău, str. Florilor nr. 1, Departamentul de Stat pentru editură, poligrafie şi comerţul cu cărţi din Republica Moldova. Nu era timp atunci de î din a şi î din i, altă viaţă o mai fi ? Ce să zic de bufniţica Eium ? Uite-aşa căsca ochii şi se minuna. Economisiţi şi depuneţi echivalentul a cel puţin 3 rate lunare în perioada 1 martie - 30 mai 2014 şi puteţi câştiga (cu î din a, nota mea) vouchere pentru achiziţionare de electronice şi electrocasnice. Tragerea la morţi va avea loc în 20 iunie.

       - Cum adică tragerea la morţi ? sări Andreluşa, spăriet.

      -  La sorţi, prostule ! îl lămuri Hamad.

      Într-adevăr, aşa scria acolo : tragerea la sorţi. Mai mult, dacă veţi economisi până la data de 30 iulie 2014 încă 3 rate lunare, puteţi câştiga la tragerea la morţi din  20 august.

      - Bă, tu n-auzi ? La sorţi  ! repetă Hamad.

      - Sfinte ! grăi Andreluşa. Eu nu pricep ceva...

      - Ce ? zise Mina, zâmbind.

      - Cu cine s-a-nsurat Cain ?

      - Care Cain ?

      - E, care ! De la-nceputul lumii. L-a omorât pe frati-so, nu ? Abel. Şi-au mai rămas pe lume părinţii. Adam şi Eva...

      - Mai era şi Lot ! se băgă şi Puperca, mirată.

      - Care Lot ?

      - Alt frate. Că erau trei...

      - E ! mări ochii Andeluşa. Cum a fost ?

      - De, fiule ! lămuri sfântul. Taina lui Dumnezeu !

      Drept să spun, sfântul mai avea o carte în buzunar. Nu cred că-i singurul. Că mulţi au. Şi multe se mai scriu pe lumea asta. Una colo, alta dincolo. Şi alta ici. Nu ? Se vede clar, prostule. Nu-i cine ştie ce secret. Apoi mergem cu producţia-n cer. De, Doamne ! Vino ! Că taaaaaare mult te-am inventat ! Şi uite că vine. Da, da. Vine cifra 7. Că-i ce se ştie : cu noroc. Apoi vine şi doamna Taylor. Mă rog : doamna teilor. Eminentul critic literar artistic Adio Georgescu crede că-i un joc de cuvinte. Da de unde. Cum să crezi ? Chiar aşa e. Vine doamna Taylor.

     

      B    E    S    T    I    A    R

       În care nu se lămureşte că 

    Vredeliţa este formată din doi hentriculi de stepă. E subsidiara din văzduh a contractului bancar avantajos. Când bate austrul, apare pe steagul României în colţul din dreapta, sus. Apoi zboară.

     Hentriculul de stepă există numai în tandem. Cel din mijloc are pene de papagal. Seamănă cu bicicleta. E componenta de bază a vredeliţei.

    Ilimon : pasărea lui Hilimon. Cântă la ermă, efligorn şi cosmos la tabletă. 

      Herabia e ca lampa lui Aladin. Iese din culcuş dacă.

      Ersina vine din EstArsina de Vest.

      Vlondirul e un coţofan al dadaismului târziu.

      Vadra - vlondir e o specie.

      Igoşlicul cântă seara la Strasbourg Bignabimbumgnabagbul Superior.

      Natifeluţa e furier la eurosceptici.

      Evrigoi cu liră : pasăre din sunete. 

      Barconzar : specie de bonzar cu vâsle.

      

      P    I    C    N    I    C

În care stă la soare şi Şcoala Superioară pentru Proşti şi Proaste. Continuă lecţia despre bani, soluţii, contracte. Hm ! Jlav arde lumânarea 

      Şi Hopaminonda Undoti zări vredeliţa. Întinse mâna şi întrebă : 

      - Uite-o ! O vedeţi ?

      - Daaaaaa ! răsună sala, extaziată.

      - Frumos mai zboară... 

      - Da, da, daaaaa !

      - Uite şi-un hentricul !

      - O - ho - hooooo !

    - Ce credeţi că face omu dacă le vede la picnic ? Ai mâncat un grătar. Un mic, muştar, cârnaţi. Razi o bere, un kil de vin, o tărie. De. Fiecare cu pofta lui. Apoi te-ntinzi pe iarbă şi priveşti la ceriuri. Priveeeeeeşti ! şi tot priveşti. ŞI deodată vezi ce vede tot omu : o vredeliţă şi-un hentricul...

      - Unde ? grăi Freudică.

      - În văzduh...

      - Aşa...
      - Şi ce face omu văzând asemenea fiinţe în văzduh ?

      - Ce face ?

      - Nimic !

      - Păi, nu se-ntreabă ce fiinţe-s astea ?

      - Neeeeee ! Se uită şi-atât.  Da le vede tot pe-ale lui...

      - Ce ?!!...

      - Băi, frate ! îşi zice. Mare nevoie am de nişte bani !

      - Aha !

      - Ce aha ?

      - Are nevoie de bani...

   - Păi, vezi ? Şi-atunci vine statu cu soluţia. Uite cum o rezolvăm, zice. Avem o schemă : dai tu, dăm şi noi...

      - Schema Ponzi ?

    - Neeeeee ! Aia a fost pentru iliri. O ştiţi : jocul piramidal. Mişto l-a-nceput, naşpa la sfârşit. Încă un Caritas în România şi ne pomenim cu vreun caft, război, balamuc mare. Ca-n Albania interbelică. Gata, nu mai ţine. Avem alte soluţii...

      - Care ?

   - Păi, n-aţi văzut ? Aveţi fiecare pe scaun "Contractul de Economisire - Creditare". L-aţi citit ?
      - Nu !
      - De ce ?!!

      - Pare o escrocherie...

    - Pare ?!! He, he !  Dacă doar pare, înseamnă că n-am reuşit...

      - Aha !

    - Să vedem cum e. Dacă nu e, îl facem. E simplu : întâi dă omu. Îl lămurim şi dă. Economiseşte, depune şi tot depune în bancă. Ne împrumută întruna. Da noi îi spunem că-i depozit bancar. Nu împrumut...

      - Şi crede ?

      - Bineînţeles ! Depozit cu dobândă 2 %... 

      - Şi ce urmează ?

      - Apoi îl împrumutăm noi cu 5 % !
      O clipă, sala înmărmuri. Apoi izbucni în delir :

      - Uraaaaaaa ! Ura - ura - uraaaaaaaaaa !

     Aşa se cutremură văzduhul, că urcă vredeliţa până-n cupolă. Însuşi hentriculul se-ntrebă ce-o fi asta. Sau aia ori ailaltă. Fericire, alchimie, yin şi yang ? Formula e în capitolul 4 al Contractului de Economisire - Creditare. E simplă ca-n manualul de Chimie. CE este egal cu ApC supra ApBpl, virgulă. ApC este egal cu Edobp supra Rdobpas, virgulă. ApBpl este egal cu EdopBpl supra Rdobact, virgulă. În care CE este cifra de evaluare, ApC e aportul clientului, Edobp e suma dobâmzilor bonificate şi nebonificate la care clientul are dreptul pentru sumele economisite ş.a.m.d.  Nu citeşti chiar tot. Nu-i nevoie, a zis vecinul. De ce să te doară capu ? Nici eu n-am citit. A, nu ! Nici Puperca. Cu excepţia acestei certitudini, mai există una : la instructaj participă şi Întâiul Demon. Duce în spate un minunat tablou cu fond ca lumânarea galbenă : Cer cu vredeliţă şi hentricul de stepă. Eminentul critic Adio Georgescu spune că-n văzduh se zăreşte ce nu se zăreşte. Luaţi, mîncaţi. Aceste este trupul meu. Luaţi, beţi. Acesta este sângele meu. Timp trecut, prezent, viitor. Mereu e ceva umed.  În Jurnalul mâţei Frăgezica e un timp jilav ca la sfârşit de lume.