vineri, 30 septembrie 2011

30 septembrie
Eeeee-te, na ! Poftim ! Ce linişte, nene ! Zău de nu spun drept ! Prin vărzare şi copaci, soare cu ultime vâlvătăi. Parcă-i în scrierea Lizdăkinei, mâţa mason : La raiu din mahala. Sub bagdadie şi prin holburi, pică vrabia de somn. Uite, s-a copt şi poama. Pace, nene ! Pace, pace, pace ! Cam acuş fierbe şi vinul. Şi hora, iubirea, nunţile. Chiar urcă drumul un vătăjel. Dacă văd eu bine, are în mână o ploscă. Şi mai nu ştiu ce. Ţine ceva sus, muşcă întruna. Şi molfăie ca batoza. Cred că-i un cârnaţ. Hai, vere, la nuntă ! zice omu. Ce mai stai ? Hai repede, că trece !
Băeat liniştit cu licenţă în teologie pastorală caut femeie credinceoasă. Mai am stupi, porci şi două vaci.
Văduv caut open vals.
Văduv aproape singur caut şi-o doamnă cip cirip.
Caut vădană cu soţ în viaţă.
- Alo ! Dom*vătăjel ? Stai, nene ! Ce fugi aşa ? Stai să-ţi spun ceva !


sâmbătă, 24 septembrie 2011

"Cum, aşadar, de felul tău nu eşti nici bună nici rea, cred că bine ar fi (dacă îngăduie Jupiter) să nu ai parte nici de ruşine dar nici de cinstire ; şi, de aceea, cred că nu eşti vrednică să-ţi ai sălaşul nici sus printre zeii cereşti, nici jos în infern : ci bine ar fi să umbli în veci de colo colo, dintr-un ţinut în altul".
.......................................................
Hilimon este un produs ambalat în vid. Îl cheamă Otto în fiecare zi. Nu ştiu de ce-l cheamă. Este confecţionat din materiale moderne, uşor de transportat. Are aspect de om pentru că domni sunt peste tot.  Trăieşte lângă convertor.  Mănâncă litere pe buncăr la cheie.  Şi razie. Detaliile se pot negocia. Viaţa, ca şi moartea : la piaţa emergentă. Aşa om în general nu prea face un scandal. Ia din amurg şi dă la seara săracilor. Un produs straşnic, ambalat în vid.
.......................................................
"Nimeni să nu te găsească dacă mai întâi nu s-a căit că a fost sănătos la minte şi zdravăn la cap"

vineri, 23 septembrie 2011

- Alo !
- Da !
- Dom'Macavei ?
- Da !
- Ce da ?
- Ce vrei, nene ?
- Deşteaptă-te, dom'Macavei !
- Păi, de ce ?!! s-a mirat omul, foarte corect.
Treaba e că stăpânu Hilimon scrie o nouă lucrare de excepţie. Are şi un titlu : Nemaipomenita poveste de dragoste dintre un urs, încă un urs, alt urs şi o ursoaică. E cam lung, da merită. Se scurtează dacă nu mai intervine un urs. Sau Întâiul Demon. E lucru ştiut că poveştile astea cu urşi mulţi sunt totdeauna pline de peripeţii.
- Hai, mă, nea Macavei !
- Ce hai ?!!
- Nu ştii ?
- Ce ?
- Deşteaptă-te, nea Macavei !

joi, 22 septembrie 2011

Dans pentru miri, mirese, mame, taţi, văduve şi văduvi
Bună ziua !
- Băi, Macavei ! Deşteaptă-te !
Iar nu plouă.
Şi nu ştiu de ce.
O văduvă din Anglia şi-a făcut tatuaj din cenuşa soţului. I-a cerut celui care o tatua s-o pună în cerneală.
Doamnă singură, elevată, 42/163/52, caut prieten serios să-i vând un bichon.
Deşteaptă-te, Macavei !
Mourtney Love, văduva lui Murt, a tras cenuşa soţului pe nas. O ţinea într-un săculeţ roz, împreună cu o bucată din părul celui dispărut. Le-a pus pe-o masă de sticlă şi le-a prizat ca pe cocaină.
Hm !
Bună ziua !
- N-auzi, Macavei ?!! Deşteaptă-te !

sâmbătă, 17 septembrie 2011

17 septembrie
Cu excepţia proştilor, toţi oamenii sunt deştepţi ! Aşa gândea stăpânu Hilimon până mai ieri. Dar s-a răzgândit.  Şi nu aşa, deodată. Ştiu şi circumstanţele. Era aşa, cam pe seară. Cald, plăcut. Plus un vântuleţ hai hui. Da o să fiu foarte sinceră : nu ştiu precis ce se întâmpla. Cert e că stăpânu a zis că-i prea brut, prea radical. Aşa că, după binecunoscuta şi strălucita sa chibzuinţă, a zis altfel : Cu excepţia ghinioniştilor, toţi oamenii au noroc ! Păi, nu-i aşa ? Zice şi vorba : când s-o-mpărţit norocu, nu eram pe-acolo. Umblam harhageaua.  Dracu ştie pe unde. De-aia trece şi sfântul Mina degeaba pe sub cireş. Sau cais, că nici nu mai ştiu ce e. Cum care trece ? Ăla, soro ! Al păgubiţilor sfânt Mina ! Trece - da nu ştie nimic. Tot el îl întreabă pe Hamad din cireş :
- Auzi, motanu ?!!..
- Aud !
- Cum e viaţa ?
- Optimistă !
- Şi literatura ?
- Şeptimistă !
- Păi, vezi ? sare şi Luca din Efes în vârf de stâlp.
- Ce să văd ?
- Cine să priceapă atâtea subtilităţi ?

marți, 13 septembrie 2011

Literatura e ca fluierul piciorului : găseşte mobila pe întuneric.
Literatura : ţuică de cupru.