OPERAŢIUNEA ALEXANDRU CEL BUM - BUM

         Fragment din romanul domnişoarei Cleopatra Non Stop, în fisiunea lui Sonathan Jwift, Kranz Fafka şi Marl Karx. Reprodus cuvânt cu cuvânt din Jurnalul mâţei Frăgezica de Hilimon. Capitolul "Îmbunătăţirea managementului calităţii în regulamentul serviciului public de alimentare cu scenarii". Subcapitolul "Serviciul regulat" de generalul Onţi Clonţi Bum.

     Era prin anul 1990 sau 1991. După Christos din era noastră. Sau, mă rog, cam aşa ceva. Nu contează nuanţele. Important e că generalul Onţi Clonţi Bum se fâţâie de vreo oră prin birou. O oră, o oră şi ceva. La ordinea zilei sunt chestiuni atât de importante încât, deşi mulţi îl pisează s-o facă, nu pot figura pe ordinea nopţii. Şi Panarama cu Urechi, secretarul din umbră, ar fi vrut să fie noaptea. Da asta e. Generalul e foarte hotărât. Mai făcu un pas, privi îndelung şi pe fereastră. În fine, grăi : 

     - Suntem în 1990 sau 1991 ?
     - Da ! zise Panarama cu Urechi. 
     - Foarte bine ! Gata, am decis !
     - Ce ?
     - Dosarul mineriadei se va soluţiona în 2009 ! 

     - Aha ! îşi frecă Panarama mâinile, foarte mulţumit.
     Avea şi motive. Minunata decizie putea fi luată noaptea, cum visau toţi. Da uite că s-a luat şi ziua la fel ca noaptea.

     - Aşa, deci ! zise generalul, adăugând poetic : Să fie prin vară, când e cald afară...

     - Apoi ce urmează ?

     - Cum ce ? Operaţiunea Alexandru cel Bum - Bum !

     - Aha ! zise Panarama, jubilând.

     - Fum cu Milidor Pupco, Meodor Tărieş şi altă făină. Greva foamei, chestii, trestii...

     - Cât ţine ?

     - Ce ?

     - Circul...

     - Ca la carte. 2009, 2010 şi aşa mai departe. Până-i aburim pe toţi...

     - Le dăm ceva de ros. Îi canalizăm pe-o direcţie...

     - Da. Şi privesc toţi ce le arătăm noi...

     - Aha !
     - Şi dispare interesul pentru dosar !...

     - Mă, ce băiat inteligent ! zise generalul, amuzat. 
     Secretarul din umbră se scărpină în cap. Zise, un pic nedumerit :

     - Şi dacă moare ?

     - Cine ?

     - Ăla cu foamea. Circarul...
     - De ce ?
     - De foame !

     - Pagubă-n ciuperci !

     - Da dacă-l decorează ?

     - E, na ! Aceeaşi pagubă !

11 martie

     Anul Sandrei Bullock. Oscar pentru cea mai bună actriţă. Şi Zmeura de Aur pentru cea mai proastă actriţă. Nume complet : Sandra Anette Bullock. Mama : cântâreaţă germană de teatru. Tata : profesor de dicţie în Alabama. Născută : 25 iulie 1964, Arlington, Virginia. Căsătorită cu Jesse G. James.

     Ieri, 10 martie, termen de judecată în dosarul mineriadei. În sală, câteva victime.  Damf de marijuana preste România. Ştiut, dar mai ales neştiut. Definiţia din DEX pentru paranoia nu se referă însă la obiecte. Doar la persoane. Nume generic pentru un grup de boli psihice cronice care se manifestă prin lipsă de logică în gândire, prin idei fixe, prin susceptibilitate, prin orgoliu exagerat, prin mania persecuţiei, prin halucinaţii etc. ; boală care face parte din acest grup. Din fr.paranoia.

     Curând, stoluri de cucoare pe cer. Pe drum trece un european cu Sandra Bullock la şapcă.

8 martie

     În vis, dar şi mult timp după trezire, cuvintele din vis ne pot apărea de cea mai mare însemnătate. Nu este oare posibilă aceeaşi iluzie când suntem treji ? Mi se pare ca şi cum eu aş fi supus ei câteodată, în prezent. La nebuni pare să fie adesea aşa (Ludwig Wittgenstein, Însemnări postume).

     Pe 21 decembrie 1989, schimbul doi din multe fabrici bucureştene au confecţionat bâte din ordinul partidului. Au fost date gărzilor patriotice trimise cu camioanele la snopit demonstranţii de la baricadă. Unul a oprit lângă o statuie. În uniformă de gărzi cu stemă şi tricolor la braţ, cei de sus aveau bâte noi, albe, abia ieşite din strung. Supravegheaţi de şefi, au coborât pe asfalt într-o linişte grea, cu privirile în pământ. Pe chipuri, o teribilă ruşine. Au privit încolo, încoace. Apoi au aruncat bâtele în camion şi s-au răspândit iute printre clădiri. S-a dus fiecare la casa lui. La vreo două străzi, unul a încremenit. De la baricadă se auzea strigătul  Vom muri şi vom fi liberi ! A mărit ochii, a dat cu palma-n zid. Vru să se stăpânească, dar nu reuşi. Ţinut mult în frâu, hohotul de plâns explodă ca trăsnetul. 

6 martie

   Omul - Confuzie este compus din ochi, favoriţi şi rochie. Miercurea şi vinerea nu bate pe nimeni. Dar se adaugă supă. Umblă călare ca Făt Frumos. Şi întreabă mereu : care mi-ai luat calul ? Bagă internet la pol şi caterincă. Este expert în legea insolvenţei şi corvus frugilegus. Dacă creanţele au fost complet acoperite prin distribuirile făcute, judecătorul-sindic va pronunţa o sentinţă, închizând procedura când sar capacele lui Demetrescu Buzău. Dacă nu, da ! Nu ?

     - Ce făceaţi pe 21 decembrie 1989 ?

    - Aveam întâlnire cu un prieten, Doru, şi prietena lui. La ora 12. La magazinul Victoria...

     - Ce eraţi pe vremea aia ?

    - Fotbalist. La CSM Caransebeş... Venisem pe 17 cu trenul, noaptea... Şi i-am zis lui Doru acolo, la magazinul Victoria : "A-nceput ! Să ne luăm lanţuri şi bâte !". M-am dus pe Lipscani...Am luat-o spre Inter...

     - Cum de aţi făcut pasul pe caldarâm ?

     - Era nevoie de magnetism ca să strigi "Jos Ceauşescu" ?...

     - Păi, eraţi fotbalist. Salariul mergea, micul trafic mergea. Nu o duceaţi greu.

   - Aşa e, o primă, un biznis mergeau. Fată în Bucureşti aveam... Umblam cu lista după mine. Fiecare, cum auzea că vii la Bucureşti, te ruga să-i aduci ceva. Aveam liste cu medicamente, cu unt, cu o bucată de salam, cu bujii. Eu trăiam cu carne în bureţei, venită de la Timişoara...

     - Cum în bureţei ?

    - Aveam o mătuşă care-mi punea carnea în tren, la naşu, şi ca să nu se scurgă, carnea se împacheta în nişte bureţei. Iar bureţeii cu banii în ei se întorceau la Timişoara...

     - Şi a mai fost ceva. Eu am făcut hepatită şi m-au delegat la minister în Bucureşti...

    Dacă da, nu ! Da ? Când ai hepatită, eşti detaşat la minister. A-nceput ! Să ne luăm lanţuri şi bâte ! Ce vremuri ! Peste zilele babei cad fulgi compuşi din ochi, favoriţi şi rochie.