Ora cinci - şase şi ceva.

Suie dâmbul al păgubiţilor sfânt Mina. Uşurică-uşurel. Da tot a ajuns în poartă. Ca să nu mai aibă probleme cu ţicniţii din cireş, stă în loc. Priveşte. Se uită-n susul stâlpului la familia Hupăl Pupăl. Apoi la hornul Lizdăkinei. Vede el ceva şi peste garduri şi ogrăzi. În fine, îl întreabă hotărât pe Hamad :

- Bă !

- Da, sfinte !

- Aici locuieşte Hilimon ?

- Care Hilimon ?

- Înzăvorâtu !

- Nu !

- Da unde stă ?

- Aici !

- Cine ?

- Hilimon !

- Care Hilimon ?

- Înzăvorâtu !

- Aha  !

Apoi s-a dus la deal. Uşurică-uşurel. Da nu părea prea dumirit.