16 iulie

Hamad - în vârful cireşului. Se-ntinde la nu ştiu ce, da nu se vede nimic. O fi vreun fruct rămas sub frunză. Sau bâjbâie după Întâiul Demon. Vine ăsta, apare ca gazeta : când iese de sub tipar. Şi iar pleacă. Dracu ştie pe unde umblă. Mai jos, Andreluşa moare de curiozitate. Oare după ce s-o-ntinde ăsta ? se-ntreabă uimit. Că nu l-a mai văzut aşa, ca gumilasticul. Poftim, e lung cât acrobatul. Şi-l zgândără c-o creangă. De ! Poate află ceva :

- Se vede ?

Hamad - nimic. 

- Zi-i, nene ! Se vede marea ?

Nimic. Grăi Andreluşa :

- Se văd avarii, bulgarii ? Bizanţul ?
Tăcu. Apoi adăugă, scurt :
- Chazarii ?
În fine, ce să spun ? Hamad se scurtează. E iar cât a fost. Numa că-i la fel de uimit ca Andreluşa. Ţine ceva în gheară. Nu-i nici fructă, nici demon. E cu totul altceva : o hârtie. Se uită la ea ca şi cum în viaţa lui n-ar fi văzut o hârtiuţă. Pe faţă, pe dos. Despăturit, netezit. Cert, scrie ceva acolo. Şi-i zice Hamad aşa, deodată. Tam-nisam în vârful crucii :
N-avem bani, n-avem pistoale,
Stăm în cururile goale,
În văpaie şi zăpor
Ici, în pomul omnivor !
Andreluşa - cu ochii cât ceapa. Stă, se uită ca la circ. Apoi concluzionează :
- Păi, vezi ? Ţi-am spus eu !
- Da ! confimă Hamad, absolut convins.
- Ofensiva musulmană, continuă Andreluşa,  constituia un permanent motiv de nelinişte...
- Aha !
- Lupta contra Islamului a fost mai periculoasă decât duelul multisecular dintre Persia şi Roma, a cărei moştenire o revendica Bizanţul.
- Păi !
- Poziţia Imperiului Bizantin la Marea Neagră era pierdută de nu s-ar fi aliat cu imperiile avarilor şi bulgarilor, apoi şi cu cel al chazarilor din Rusia Meridională...