Viscum

A-nceput de ieri să cadă

Din capcana de gândaci,

Himere şi vărcolaci

În troianul de zăpadă.

          ------------

Adie vânt. Ehe. Heee-he. Verde-a fost bolta de vie. Adie vânt. Sus - cer vânăt. Stropi  negri, mici. Stropa, tropa-tropa. Pleosc vreo doi pe scândura cuştii. Ca glonţul sări cânele Vadim : 

- Ce-i ? Care eşti acolo ?

- Ce faci, Vadime ? se auzi din drum.

Era al păgubiţilor sfânt Mina. Adăugă iute :

- Băi, surdule ! Ce faci ?!!

- Uite, citeam Talmudul ! 

- Şi ?

- Deodată - pleosc !

- Văd ! Da de ce-l citeşti ?

- N-auzi ? Pleosc !

- N-auzi ? De ce-l citeşti ?

- Nu ştiu ! grăi Vadim, uimit.

Se scărpină sfântul în cap. Zise, tot mai mirat :

- E adevărat ?

- Ce ?

- E adevărat că şi câinii vorbesc ?

- Da !

- De ce ?

- Nu ştiu !

- Aha ! Şi ce spun ?

- Habar n-am !

Interveni Hamad din cireş : 

- Priviţi !

- Ce să privim ?

- Hornul Lizdăkinei !

- Ce-i acolo ?

- Iese un şir de purici !

- Ies !

- Poftim ?

- Ies purici !

- Ba nu ! Iese un şir !

- Aşa. Şi ?

- Ce, şi ?

- Şi ce dacă ies ?

- Sunt negri !

- Cine ?

- Puricii !  

- Păi, cum să fie ?

- Uită-te la horn !

- Mă uit ! zise sfântul. Ce să văd ?

- Iese alt şir de purici !

- Da, văd ! Şi ?

- Sunt albi !

- Nu se poate ! se minună sfântul.

- Ba se poate !

- Purici albi ?!!... 

- Sfinte ! se minună şi Vadim.

- Ce-i ?! sări sfântul.

- Ai un văsc pe umăr !

- Ce am ?!!...

- Un viscum. Arbust hemi-parazit. Ramuri dihotomice, dioecice, frunze ca panglica, galben-verzui...

- Unde, bre ?

- Pe umărul stâng. Ordin santalales, familia santalaceae. Viscum album...

Tot trupul îşi controlă sântul. Plecă nesigur, bombănind :

- Aiurea ! Care viscum ?!!...

Din faţă, Lizdăkina. Aia, mâţa mason. Venea agale, printre stropi. Îl salută respectuos :

- Bună ziua, sfinte !

- Bună ! 

- Ai văzut ?

- Ce ?

- Ai un viscum pe umăr !

Hm ! Sus, luna pe clopotul bisericii. Goală-puşcă, tolănită. Pe sfârc, un bob de rouă. Cam cât măzărichea. Iară se pipăi sfântul. Un vâsc descoperi în umăr. Adânc înfipt.

          -----------

Şi de-o fi ce n-o fi fost,

Toate vin se duc la fix,

Nevăzut ca domnul linx

Şi hazardul : pe de rost.