Azi noapte am visat pisici albe cu blană neagră. Ieşeau buluc din hornul Lizdăkinei, mâţa mason. Nu ştiu de ce-i zice mâţei şi pisică. Stăpânu îi spune clar : mâţă. Dar şi pisica lui Schrodinger e fără echivoc. Mă rog : scrisorelele cu Einstein. Superpoziţia cuantică a butoiaşului instabil cu praf de puşcă va conţine particule explodate şi neexplodate. Plus familia Hupăl Pupăl, şoarecul Chiţ şi experimentul mental. Bagi o pisică într-o cutie de metal cu material radioactiv. Un detector Geiger eliberează un ciocan care sparge o fiolă cu cianură. Pisica mai trăieşte o oră dacă în răstimp nu s-a dezintegrat niciun atom. Sistemul e o funcţie de undă cu pisică vie-şi-moartă împrăştiată în părţi egale. Mâţă albă cu blană neagră. Sistemul cuantic încetează să existe ca amestec de stări şi devine una din ele. Zice Einstein : nu putem face supoziţii asupra realităţii - dacă suntem corecţi. Prezenţa sau absenţa pisicii este ceva independent de actul observării. Vine apoi interpretarea Copenhaga. Sau ailaltă : multiple-lumi a lui Everett. Starea pisică-vie şi pisică-moartă continuă să existe. Apare teoria colapsului obiectivului în care superpoziţiile sunt distruse spontan când sunt atinse anumite praguri. De pildă, al ireversibilităţii. Merge viaţa, n-ai ce-i face. Şi azi trece pe drum al păgubiţilor sfânt Mina. Însoţit de Irinarh, mucenicul zilei. Se uită la sfânt şi confirmă extaziat :
- Da ! Am auzit şi eu ! Există !
- Ce ?
- Mâţa lui Hilimon !
- Aha !
Oricum e cert. Nu ştiu dacă-i mental ori nu. Dar s-a stabilit. Mâine e concurs atletic. Cursa 100 metri pisici : Egyptian Mau versus European Burmese. E gata în 9 secunde.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu