Secretara ieşi prin perepis, lăsând un document pe masă. În vama de tranzit năvăli damful de marijuana. Vântul împinse candelabrul taenia saginata solium drept spre difteromorfe. Pe pereţi, aceeaşi ploaie continuă. Ingrid Cocârleaua luă documentul, îl privi. Îl întinse spre gazetarul român, zicând :

     - Mai hacana !

     - Poftim ?!! se minună omul.

     - Dă-te mai încolo ! Şi tu la fel ! zise către gazetarul rus.

     Amândoi priviră consternaţi.

     - Hai, bre ! Lărgiţi V-ul dintre voi ! Lăsaţi omul să respire ! rosti, arătându-l pe Avrum.
      Cei doi se executară conştiincioşi. Avrum ridică braţele, extaziat. Un zâmbet uriaş îi lumină chipul. Perepisul se deschise din nou, lăsând să intre un domn şi o doamnă. Urcară la prezidiu privind tăcuţi auditoriul. Ingrid Cocârleaua zâmbi ceremonios :

    - Ridicaţi-vă ! A sosit instanţa ! Este formată din onorabilii magistraţi Sarkis Macedon Egeeanul şi Cleopatra Non Stop ! Luaţi loc !

     Se aşezară toţi, inclusiv magistraţii. Broscoii din scaune salutară bucile cu aceeaşi extraordinară bucurie : oaaaaak ! oak ! oak ! oak ! Ingrid Cocârleaua deschise documentul şi anunţă :

     - Război civil !

     - Ce război ?! Unde ? săriră gazetarii, uimiţi.

     - România, Bucureşti, 13 - 15 iunie 1990 !

     - Mineriada ?!! căscă românul ochii.

     - Priviţi ! întinse Ingrid documentul

     - Ce să privim ?

     - O să vedeţi ! arătă magistrata ceva pe un perete. 

     Era acolo un ecran imens. Spotul proiector ţâşni chiar din taenia saginata solium, zona proglote. Pe zidul cu difteromorfe apăru un text de rezoluţie.

ROMÂNIA

MINISTERUL PUBLIC

PARCHETUL DE PE LÂNGĂ

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

Secţia de urmărire penală şi criminalistică

Nr. 7301/3419/II/2/2009

Operator date

nr. 3883

R E Z O L U Ţ I E

3 septembrie 2009

Marius Iacob - procuror şef al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Examinând plângerile (...)

CONSTAT

(...)

...în ziua de 11 iunie ora 16,00 a avut loc o şedinţă condusă de preşedintele Ion Iliescu şi premierul Petre Roman, la care au mai participat viceprimarul Gelu Voican Voiculescu, ministrul de interne Mihai Chiţac, şeful Inspectoratului General al Poliţiei Corneliu Diamandescu, ministrul apărării naţionale Victor Atanasie Stănculescu, şeful Marelui Stat Major al Armatei Vasile Ionel, şeful Servicului Român de Informaţii Virgil Măgureanu, primarul general al capitalei Dan Predescu, procurorul general al României Gheorghe Robu, prim vicepreşedintele Frontului Salvării Naţionale Nicolae S. Dumitru ş.a., discuţiile având ca obiect întocmirea unui plan de acţiune în vederea eliberării Pieţei Universităţii ; în ziua de 12 iunie 1990, Mihai Chiţac a prezentat premierului Petre Roman un plan de acţiune, pe care acesta l-a aprobat, iar în seara aceleeaşi zile, postul naţional de televiziune a difuzat un comunicat din partea Procuraturii Generale, prin care se cerea Guvernului să ia măsuri pentru redarea în circulaţie a Pieţei Universităţii.

     Imaginea dispăru brusc. Românul comentă stupefiat :
     - Şedinţă pe 11 iunie ?!! Plan ?!! Eu nu cred !

     - Bine ! zise Ingrid. Poftiţi documentul !

      Gazetarul luă hârtia, intrigat. Citi pe sărite :

     - România, ministerul, înalta curte bla-bla-bla ! Constat...la data... Aha ! Aici e : în ziua de 11 iunie ora 16,00 a avut loc o şedinţă condusă de preşedintele Ion Iliescu şi premierul Petre Roman (...) având ca obiect (...) plan (...) în vederea eliberării Pieţei Universităţii !

     Aici tăcu brusc. Privi instanţa, văzduhul. Apoi grăi total nedumerit :
     - Bine ! Şi cine-s complotiştii ?

     - Priviţi mai de-aproape ! zise Ingrid.
     - Ce ?
     - Hârtia... 
     Toţi gazetarii se executară. Inclusiv Avrum, care constată pe dată :
     - Hm ! Dacă-i prea aproape, n-o mai văd ! 
     - Eu n-o mai văd deloc ! zise gazetarul român.
     - Da, da ! întări Avrum. Totul pare imaculat, alb !

     Atunci s-a mişcat Sarkis Macedon Egeeanul. Şi Cleopatra Non Stop se aplecă imperceptibil. Fâşşşş ! se auzi şi prin văzduh. Gazetarii ridicară privirile ca sub hipnoză. Spectacolul din văzduh era fabulos, incredibil. Peste Strasbourg Bignabimbumgnabagbul Superior zbura un uriaş stol de păsări-neuron. Încolo, încoace. Şi de-a valma prin damful de marijuana. Atât de neobişnuită era mişcarea, încât înşişi onorabilii magistraţi s-au frecat la ochi. Pur şi simplu, nu le venea să creadă. Ingrid Cocârleaua chiar rosti :

     - Cât de greu îmi este să văd ceea ce stă în faţa ochilor mei !
     Şi iar s-a auzit ploaia. Aproape, tot mai aproape. Curând, La Tuta fu îngropată în lacrimi.