Fum, neguri ca umbra peste La Tuta. Cad şi grei vălătuci de apă. Sunete ca o închipuire coboară din văzduhuri. Vin de nicăieri oscilaţii şi zgomote stranii ca toaca din fundul muntelui. Într-un colţ, icoana lui Asmodeu. Roşie, străluminată de-un fascicul de raze. Ca un culbec se prelinge neagra divinitate prin iarba Rossii. Nemâncată de dobitoace, dar bună de leac. Are pe el tohoarca şi bubele lui Ghiarzi. Jechile-s pe măgar. Şi cutremurul lui Cain peste tot omul. Întinse Asmodeu un banner cât palatul. Pe-o parte scrie : Pentru amor trebuie doi. Alţii spun că trei. Alţii socot că mai puţin. Îndată bubui văzduhul. Pe diagonala palatului valsa alt cuvânt : A E R I S I R E A. Bannerul se-ntoarse cu ailaltă  faţă. Unde scria aşa : Justiţia palindrom ! Dedesubt, altă enigmă scrisă cu litere mai mici : Alina m-a luat să stau la Manila. Pe-o uşă intră secretara cântând încetişor :

Alior, alior

Până mâine iar mă-nsor !