vineri, 27 mai 2011

24 mai
Vasile Roaită, utecist post mortem, declar că nu ştiu ce-i literatura. Nici n-am avut timp să aflu : m-au împuşcat la 19 ani. Ieşisem dis de dimineaţă în uşa atelierului CFR de la Griviţa. Şi m-a nimerit glonţul. Prea complicat nu-i. Sindicaliştii făceau grevă, iar comuniştii - provocarea. Îi zgândăreau pe militari să tragă. Nea Constantin Negrea se ocupa de sirena de pe acoperiş. O trăgea din oră-n oră aşa, de-al naibii. Chiar s-au terminat lemnele şi-a adus altele ca să meargă. Că mergea măgăoaia cu lemne de foc. Eu n-aveam nicio treabă. Doar ieşisem în uşă că venise dimineaţa. În fine, s-au nervat ăia şi-au tras. Am murit pe loc, ca îngerul. A ricoşat un glonţ şi gata. Apoi la putere au venit sovieticii cu nea Gheorghiu Dej. L-a chemat pe nea Negrea şi i-a zis să zică că eu eram la sirenă. Ştii, a zis nea Ghiţă, ăsta e mai tânăr, are şi poză de erou. Tu vino lângă mine, că am nevoie. Domnule Dej ! i-a zis nea Negrea la ureche. Eu nu vreau să mor fără lumânare ! Cum adică ? s-a mirat nea Ghiţă. Păi, nu ştii cum fac ruşii ? Te folosesc şi-apoi te-mpuşcă ! 'te-n mă-ta ! l-a înjurat nea Ghiţă şi i-a dat drumul. Apoi am ajuns erou în panteonul comunist.  Nu ştiu cum m-au făcut utecist postmortem, că eu habar n-am. Doar o dată auzisem de Stalin la căldărărie, unde lucram noaptea. Da am intrat lângă el în manualul de istorie. S-au scris şi poezii, cum e obiceiul la pupincurişti. Numele meu a devenit denumire de străzi şi gospodării agricole colective. Şi chiar de localitate. E ca-n poveşti. Peste cap s-a dat de trei ori Eforie Sud. Întâi s-a făcut Carmen Sylva, pseudonimul reginei Elisabeta. Apoi Vasile Roaită. Şi iar viceversa, când la putere a ajuns Ceauşescu, un pârlit gelos pe faima lui nea Ghiţă. Şi dă-i cu demolarea. Aşa a descoperit unu că am turnat la Siguranţa Statului. Da, vere, cică m-au infiltrat printre muncitori. Apoi turnam de mama focului cam ce se spune pe la cazanele de carbid. Aiurea ! Acolo se discuta despre Franz Liszt. Cum e corect : Dans macabru sau Totenkranz ? Se fredona întruna O noapte pe muntele pleşuv de Mussorgski. Nea Pălămidă mi-a zis că numele real al lui G. Călinescu e Gheorghe Vişan. Iar Vasile Pârvan, autorul monumentalei lucrări Getica, a murit la 45 ani de apendicită. În fine, ce să mai zic ? Declar că stai ! Toarnă şi te premiem ! A venit revoluţia din 1989. România se străduia să elimine comunismul. Da s-a aşezat nea Ion ca o bubă-n cur. Ion Iliescu. S-a tras cam prea de-a curmezişu. A murit ba unu, ba altu. Două decenii au durat cercetările. Aşa am auzit de CEDO La Tuta, Ingrid Cocârleaua, urmăririle secrete şi Meodor Tărieş. Că de n-ar fi, nu s-ar povesti. A fost supravegheat imediat după decembrie 1989. De ce ? Păi, care-i treaba ? Suntem toţi anarhişti ca să ştim ? Ei fac numai ce le tună prin cap. Sunt şi cu ăia, şi cu ăia. Democraţi. Fără, dar mai ales cu bâte - democraţi. Ingrid Cocârleaua, magistrat CEDO La Tuta, nu face diferenţa între bâte, Bakunin şi mâncărica de flipote. Treaba ei este să spună dacă supravegherea secretă încalcă ori nu drepturile omului Meodor Tărieş, Karl Marx, Osama bin Laden ori un anarhist oarecare. Şi, cum s-a decis zilele trecute, drepturile s-au încălcat. România a fost condamnată, Tărieş ia banii. În fine, ce să mai zic ? Enciclopedist amator, doresc doamna simpatizanta matematicii, şahului, 70+sau minus 5 ani ; testare ; rezolvă : nr. "ABCD" egal de 4 ori "DCBA" ; sau "BAYER" supra "MUNCHEN" egal 1 supra 2 ; Şah : RC7, DC8, NE8, CE6, PG6 contra RH8, TG3, cu mat 2 mutări +cursa NF7. Stai ! Toarnă şi te premiem : ce e literatura ? Cine-i Zeno Cattarino ?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu