13 februarie

Zdup ! şi gata. Am şi poposit pe umărul stăpânului Hilimon. Ia să văd ce mai vede. Oare la ce se uită ? Păi, nicio noutate ! Se chiorăşte-n monitor şi clămpăne la taste. Clic-cloc-clonc-clinca ! E acolo ceva cu Tinca Hihalinca şi Ticu Hihalache. Păi, cum să nu-i ştiu ?!! Îi ştiu, dă-i încolo ! Doi proşti. Plus madam Citi Hop Zdup pândită-n geam de cotoii Hamad şi Andreluşa. Ştiiiiiiiiiu, ştiu când s-au suit acolo ! Chiar ştiu mai multe, da nu vreau să spun. Ăştia umblau pe-acolo după o muscă de februarie. A ieşit ca toanta nu se ştie la ce. Apoi a păcălit-o o rază de soare sosită glonţ şi pitită într-o gaură. Cum în găuricea aia era chiar musca - gata ! Bâz-bâz-bâzzzz ! ca năluca, fără să ştie încotro. Şi-a venit, nene, valul ăsta de nămeţi cât casa de n-a mai ştiu ce-i cu ea. A zburat direct în bucătărie. Şi proştii de Hamad şi Andreluşa au năvălit după ea. Să vadă ce şi cum, nu ? Că rar aşa muscă scrântită în plin februarie. O fi vreo minune, un semn că se sfârşeşte lumea. Da nu cred eu că piere aşa, de la o muscă. De la calendarul mayaş da, mai cred şi eu. Da de la o muscă ?!! Hai, las-o ! De unde să ştie musca astronomie, astrologie şi calendare ? Se uită şi ea ca mâţa-n calendar. Nu pricepe ce scrie stăpânu Hilimon, dar-mi-te mayaşii.

Hm ! Şcoala. Facultatea actuală. Profesori, studenţi. O mână de imbecili predă unei mase de imbecili. Nimeni nu ştie ce şi de ce. Simplă inerţie. Fără finalitate. Fără cap şi coadă.  Învăţământul actual e ca musca de februarie scriind un tratat de logică şi cuminţenie.