16 ianuarie

Nu ştiu cum e cu inteligenţa şi prostia. Ştiu ceva, da nu cert. Care-i calitate, care defect ? Unde-i una, care-i aia ? Hm ! Mister. Vorbesc toţi, da nimic nu-i stabilit. Cotoiul Hamad, de pildă, îmi spunea mai ieri aşa :

- Fă !
- Băi, caisă, vorbeşte, mă, politicos !
- Ştii ceva ?

- Ce să ştiu ?

- Prostia e o calitate !

O fi ! mi-am zis eu.  De unde să ştiu care e şi care nu e expert în prostie ? De ! Între atâţia profesionişti, s-o pricepe şi Hamad. Întrebarea e : de ce să-l cred ? Adăuga el de toate. Că una, că alta. Că inteligenţa produce şi prostia mănâncă. Ce faci când eşti prost ? Stai la locul tău. Neam nu te mai doare capul. Stai şi măăăănânci întruna ! Când te doare burta, tot istalant e vinovatul. Că se cam ştie : criză de supraproducţie. A gândit ăla, a produs, te-a burduşit cu de toate. Şi eşti năuc întruna. Diurn şi nocturn. Ce să faci şi cum să faci cu atâtea minunate daruri ? Că se mai întâmplă una alat şi nu ştii ce să mai crezi. Par egzamplu,  m-am întâlnit deunăzi cu Lila Crosa Bum. Ca omu : urca dealul. Şi tot ca omu, i-am zis ceva simplu de tot :

- Te ne cede malis, sed contra audentior malis !

Şi ce crezi ? A belit aia ochii cât ceapa. Chiar s-a dat un pas îndărăt, Apoi a îngăimat aşa, spărietă rău de tot :

- Ce vrei, fă ! Ce bâigui ?

Aşa că i-am spus-o ca tot romănul :

- Nu ceda în faţa răului !
- Poftim ?!!
- Nu ceda în faţa răului, ci înfruntă-l cu mai mult curaj !

- Da ştii că ai dreptate ! a zis Lila deodată, absolut convinsă.

Acu, ce să zic ? Eu am rămas trăsnită. În viaţa mea n-am crezut că poţi convinge un om în drum. Aşa, fără pic de osteneală. Şi ce crezi că s-a întâmplat ? Cum stătea un pic dată pe spate, Lila Crosa Bum a cârmit-o brusc la dreapta. Din partea ailaltă tălâmbăia altul pe drum. Cobora şi el dealul. Şi ce crezi că văd aşa, ca la poligon ? Poc ! poc ! poc ! i-a şi pocnit Lila trei în bot ! Da scurt, fleoşc pleosc. Nici n-am avut timp să şuier. În fine, până să se oprească aia, m-am dumirit : era Alistar. Amantul ori soţul lu" asta, Lila Crosa Bum.  Cică om de treabă, prima-ntâia, numa bun de pus la rană. Da cam rău, soro ! Răăăău, bre ! şi nu se ştie de ce. Până să mă dumiresc eu - gata ! Aia l-a şi pocnit.

- Stai, fă ! am îndrugat, uimită. Ce dracu faci ?

- Cum ce fac ? N-ai zis tu ?

- Ce-am zis ?

- Să nu cedez în faţa răului !

- E ! Nu chiar aşa !...

- Da cum ?

- Păi, latinii spuneau că...

- Care latini, fă ? N-ai spus tu aşa ?

- Cum am spus ?

- Înfruntă-l cu mai mult curaj !

Şi eu ce să mai zic ? Prea multe n-am. Doar că, împreună cu Jupiter, zeul Pan a supt lapte de la capra Amaltea. E reprezentat pe cer de zodia Capricornului.  De ce ? Nu ştiu. M-a ascultat Lila Crosa Bum şi a plecat hotărâtă, cu ochii sus, în ceruri.