11.11.11

Unşpe-a unşpea două mii unşpe. Asta e ! Trece vremea. Şi-n scris se-aşează ca nişte cruci în paragină. Uite şi mătăluţă cum arată cifra 1. Da treaba ei. Măcar asta-i cert : are treabă multă. În odaie, trandafiriţa Rosa Sinensis a adormit. Şi dă-i la soamne de numa numa. Tun. De-aia i-a şi răsărit o floare pe neştiute. Hop ! şi a ţâşnit una roşu purpuriu sub sân. Habar n-am ce i-o fi venit taman acu, în novembre. Şi cum să nu te miri când te trezeşti din somn ? Deodată a tresărit Roza. Şi opa, s-a trezit. A scuturat din frunze, a văzut floarea. Maaaamă ! ce uimită e ! De unde, cum, ce s-o fi întâmplat ? Stă floarea la piept, iar o priveşte. Hm ! Mare minune ! Apoi se uită peste umărul stăpânului Hilimon. Stă pe scaun, beleşte ochii în calculator. Şi iar scrie.

Ce i-o fi venit lui Tolstoi s-o boteze pe rusoaica Ana cu doi n : Anna ! Şi Ekaterina Aleksandrovna Şcerbaţkaia, sora Dariei şi nevasta lui Levin, e alintată Kitty. Greu de scris ruseşte aşa ceva. Hm ! Ia te uită şi cum e numele lui Tolstoi pe ediţia din 1878 a romanului Anna Karenina : L. N. Tolstago. Cred că-i varianta letonă. Dar ediţia apare, totuşi, la Moscova.

De ! E ceva vreme de la 1878 până la 11.11.11. Şi ? Mai ştie cineva cine a scris Ivan cel prost ? Sau Polikuşka, Alioşa ulcică, Holstomer, povestea unui cal, De cât pământ are nevoie un om. În goana sa după pământ, ţăranul Pahom uită de toate. Păi, vezi ?!! Ăsta-i misterul : Tolstoi ori Tolstago ? Exact asta spuneam şi eu. În timpul somnului, trandafiriţei Rosa Sinensis i-a răsărit o floare la sân.