24 aprilie

- Fă ! se auzi Hamad de-afară.

E-te, scârţ ! Am treabă. E ceva nou pe noptiera stăpânului Hilimon. Mă apropii, văd. Şi înlemnesc : un inel. Păi, de unde ?! L-a uitat vreo pizdramată ? Exclus. Io-te,  e din aur ! Păi, să văd cum îmi vine.  Gata, l-am înfipt. Şi sus gheruţa. Întorc pe-o parte, pe alta. He, he ! Straşnic ! Ridic sus, spre fereastră. Ooooo ! Sclipa-sclipa ! Doar în filme am mai văzut aşa ceva. Hm ! Ia stai oleacă. Unde l-oi mai fi văzut ? Parcă la toanta din vecini.

- Făăăăă, surdo ?! răcni iar Hamad.

- Ce vrei, panaramă ? zic, scoţând capu pe uşă.

Da, uite-l. E sus, pe bolta de viţă.

- Ia vino-ncoa ! spune, arătând la stânga.

Hi, na ! Lângă Hamad e alt cotoi. Da ce sclivisit, vere ! Floace ţuţurug, întinse. Parcă-s date cu fixativ. Urme de pieptene pe după urechi. Privire iute, pătrunzătoare. Aşa, între două vârste. Trecut prin ciur şi dârmon. Da ţais. Gheare lustruite lac. Hm ! Ia să văd, să urc pe boltă.

- Hopa sus ! zice Hamad, săltându-mă de subţiori.

Sclivisitul icni şi el în picioare.

- Să facem prezentările ! spuse Hamad ca la protocol.

- Cum ?!

- Agentul 007 ! arătă el către sclivisit.

- Săru mâna, doamnă ! întări iute străinul.

Şi ţoc ! mi-a şi pupat vârful gheruţelor.

Mă uit perplexă. Chiar îmi fac cruce cu limba. 

- Ai şi pistol ? zic la plesneală.

- Am ! spuse, fără ezitare.

Scoase pistolul şi pooooc ! trase una în aer. Şi-l băgă iute la loc.

E ! asta da, probă ! Convingător tip.

Luăm imediat loc. Aşa, în triunghi, picior peste picior sub cuibul vrăbiilor.

Agentul 007 mă privea misterios.

- Cu ce vănt pe la noi, domnule ? îl întrebai.

- Fenomenul Buftea ! interveni Hamad hodoronc-tronc.

- Ce ?!

- Prezint speţa de îndată, doamnă ! zise Agentul 007 scoţând un pieptene. Îl trecu pe după urechi.şi continuă încântat.

- Doamnă, domnule ! Vă voi prezenta Fenomenul Buftea. Pe data de 30.07.2007, în biroul domnului N.C. prim procuror adjunct la Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea, s-a aruncat o pungă cu gunoi. Iar la datele de 06.11.2008 şi 30.11.2008 s-au găsit boabe de piper şi petale de flori uscate.şi-n biroul domnului prim procuror M.B.

- Buuuuun ! aprobă Hamad, cu ochii ţintă. 

- Acuzată, inclusiv de vrăjitorie, este doamna procuror F.M., subordonata celor doi. Treaba e că-n luna octombrie 2008,  numita nu a semnat condica de prezenţă. A semnat doar pe 13, cu menţiunea "nesubordonat".

- Aha ! îngăimă Hamad c-un nod în gât.

- Să vedem şi aşezarea. Biroul doamnei F.M. e la etaj. Al prim procurorului e la parter. cu antecameră. Ca să ajungi în biroul dumnealui, trebuie să deschizi două uşi supravegheate din hol de jandarmul de serviciu. În antecameră e şi secretariatul.  Întrebarea e : cum a ajuns doamna procuror F.M. în biroul domnului prim fără s-o vadă nimeni ?

- Păi, da ! aprobă Hamad.

- Păi, să analizăm probele. Prima e declaraţia femeii de serviciu.

Subsemnata VR, îngrijitor la Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea vă aduc la cunoştinţă următoarele. În dimineaţa zilei de 30.11.2008, când am descuiat biroul dvs., la prima vedere, fără să aprind lumina am intuit că nu s-a lucrat cu o zi în urmă, iar după ce am aprins lumina, pentru a vedea ce am de făcut acolo, am văzut în tot biroul boabe de piper şi petale de flori uscate, împrăştiate până şi sub fotolii şi lângă suportul de steaguri. Nu mi s-a părut ceva normal pentru că nu am găsit niciodată aşa ceva. Am chemat jandarmul care era de serviciu V.I. şi i-am arătat. Am strâns boabele şi petalele pe o hârtie şi i le-am arătat grefierei şefe când a venit şi am întrebat-o dacă în cursul zilei anterioare, când au încuiat uşa au observat ceea ce găsisem eu. Mi-a spus că nu dar urmează să-l întrebe şi pe grefier P.I. când soseşte la serviciu deoarece el a plecat în urma s-a. Mai târziu am întrebat grefierul şef dacă l-a întrebat pe colegul său dacă ştie ceva despre cele ce i-am spus şi arătat şi acesta mi-a spus că nu a apucat să vorbească, fapt ce m-a determinat să intru în biroul dvs. să vă aduc la cunoştinţă cele întâmplate.. În cursul zilei de 06.11.2008 în urma sesizării de către şoferul unităţii cu privire la faptul că d-l Prim procuror a găsit într-un sertar din birou boabe de piper şi petale de flori, am deschis sertarul, am adunat boabele şi am observat că erau petale din acelaşi soi de flori ca cele pe care le găsisem prima dată. Mă întreb, dacă nimeni nu ştie nimic despre asta, cine le-a împrăştiat în birou, iar dacă au fost cumva în sertar, cum au sărit singure din sertar.

Agentul 007 tăcu. Hamad mă privea fix.

- Şi ?! am zis, fâstâcită.

- Te pricepi la vrăji ? zise Hamad, uimit.

- De ! Ştiu şi eu ?!

- Hm ! se minună Hamad. Boabe de piper în justiţie ! Şi petale uscate !

Agentul 007 îşi mângâie ţuţurugul. Grăi :

- Aţi observat ceva suspect ?

- Unde ? se uită Hamad împrejur.

- În declaraţia femeii de serviciu !

- Poate ! Spun eu ! Dar ce pică la asta ?! se auzi un glăscior din văzduh.

Sincer, m-am spăriet rău de tot. De unde, de neunde-i vocea ? Când m-am uitat, ce să vezi ? De sub streaşină privea un vindereu cu gura căscată.