14 februarie

    A vine şi de la verb : a face, a da,  a fabula. Un exemplu concret e din zona apare - dispare - reapare : a reapărut clonţul iernii. Dacă eşti atent şi uiţi de Fofelia, vezi cum a fuzionat soarele sticlos cu ţurţurul bagdadiei, luciul asfaltului şi gheaţa din geam. Rosa Sinensis chiar priveşte uimită. Suflă în pumni şi face un triunghi din trei frunze. Şi iar suflă. Astfel, în geam apar două găurici ca ochii binoclului prin care se vede toată lumea asta şi-un petic din ailaltă. Sau poate tot asta. Iată, chiar acum trece pe uliţă al păgubiţilor sfânt Mina. Nu ştiu cum face şi hâşti ! lunecă. Băi, frate, şi ce trântă a luat ! Buf ! da s-a şi ridicat. Şi lişca-flişca ! îşi scutură haina cu mâna. Apoi zice, privind lunecuşul :

     - Hooopa, sfinte ! Uşurel !