luni, 5 octombrie 2015

       Adio Georgescu

PUPA MONDIALĂ ŞI ALTE POVEŞTI

      Din deal coboară una mişto. E tare de tot. Craci, draci, laci. Trăsnet. Şi nişte ţâţe de numa numa. Ce să zic ? S-au scris foarte multe poezii despre bunăciune. Din una a rămas un fragment şi la o sută de ani după scrierea prezentei :

Când trece Pupa Mondială,
În Vavilon se mişcă apa.
Şi chiar cuprins e însuşi papa
De o căldură infernală.

      Treaba e că pe-atunci era necunoscută. N-o ştia Aliţă Şnur, dar-mi-te Hamad şi Andreluşa. Cum stăteau ei liniştiţi în pom - hopa ! Coboară tipa din deal. Păi, cine-o fi ? Nu ? Că nu stai ca momâia. Întrebi, te interesezi.
      - Fă ! zise Andreluşa, politicos.
      - Ce-i, mă ? grăi fata, râzând.
      - Cum te cheamă ?
      - Pupa Mondială.
      - Aha ! Şi ?
      - Şi ce ?
      - Ce sex are Dumnezeu ?
      - Masculin ! 
      - Hai, las-o !
      - Hm ! Nu m-am gândit. Are sex ?
      - Păi ! interveni Hamad. Sfânta Scriptură spune că fost-au făcut Adam după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu... 
      - Aha ! se lumină fata. Dumnezeu e bărbat !
      - Da ?!! se minunară Hamad şi Andreluşa.
      - Păi, nu ?!! Ce vă holbaţi aşa ? 
      - La ce i-a folosit ? zise Andreluşa.
      - Ce ?
      - Sexul...
      - Cui ?
      - Lui Adam. Că, de ! La început era singur !

      Cam asta-i cu Hilimon. Taina lui Dumnezeu. Spune simplu şi nu explică în mod complex. A scris textul de mai sus după ce-a murit. În posesia mea de eminent critic literar artistic a ajuns prin intermediul CEDO La Tuta. Unde doamna judecător Ingrid Cocârleaua era fruntaşă la absorbţii în anul 2015 al secolului 21 după Hristos. Nu după Hilimon. Că şi el era om. Da num'atât. Criticii omnivorismului au conchis că, într-adevăr, omul scrie şi după moarte. Da nu-i ca Iisus. Care, se ştie, era om şi Dumnezău. Întrucât scrierile din viaţă rămân şi după moarte, rezultă că omul trăieşte cât Dumnezău. Numit în scrierile lui Hilimon şi Fumnezău, era pe-atunci un mister pentru Pupa Mondială. Şi alte poveşti precum Andreluşa, Hamad, familia Hupăl Pupăl, văru nu ştiu cum şi/sau Aliţă Şnur. În realitate, Pupa Mondială era Lizdăkina. Da, da. Mâţa mason. S-a transformat şi asta-i treaba. Numele e rima de la cupa mondială. Sau hupa. Pariem că-ncepe ? Esenţialul deja s-a făcut : a apărut o idee.
      - Păi, nu ? adăugă Pupa Mondială din drum. Omul îi dă o religie lui Fumnezău în Siria anului 2015.

miercuri, 12 august 2015

      12 august 2015
      Freudică a aflat azi. 
      Mă rog : azi a aflat. 
      Chestie de topică. 
      A aflat azi Freudică. 
    Lumea lui Dumnezeu i-a oferit o mie de florini lui Baruch Spinoza ca să nu nege lumea lui Dumnezeu. 
      Azi a aflat.
    Stăpânu scrie o nouă carte : Despre integritate morală în lumea lui Dumnezeu.
      În fine.
      Freudică a aflat azi că nu-i om.
      E cel mai rapid şoarec din mahala.
      O fi bine ?

joi, 11 iunie 2015

        - Mă iubeşti ?
      - Da.
      - Mult ?
      - Da.
      - O să-mi pui flori pe mormânt ?
      - Nu.
      - De ce ?!
      - Or să crească singure...

sâmbătă, 17 ianuarie 2015

DOAMNĂ NOUĂ LA DOMNUL 9

      Eu când stau aşa cu burta la bec şi mă uit la stăpânu cum citeşte Agenţia de detective nr. 1 de doamna profesor de bioetică Alexandra McCall Smith, mă gândesc la rasa lui Dumnezeu. Şi de ce nu se înţelege cu Allah. Să stea şi ei la o tacla, nu ? Mai schimbă o vorbă despre oameni, culori, gene, rase, zei, lei, paralei. Că aşa, să te păruieşti cât îi istoria, nu-i bine. Spui cum e, ce simţi, ce vezi. 
      De pildă, eu am văzut ieri cum a intrat o doamnă nouă la Domnul 9. Mă rog : Doamnă 9 la Domnul 9. Aşa-i la mahala. Necunoscuţii se numesc după numărul de stradă. Domnul 9 stă la numărul 9. Întors, e 6. Da asta se-ntâmplă în Caragiale şi-n Botswana. Doamna 9 e nouă pentru că exact asta e : nouă. N-o ştie nimeni. Ieri a intrat prima oară la Domnul 9. Dumnezeu ştie de unde vine, ce-i cu ea. Ştie şi Allah. Că eu când stau aşa cu burta la bec, gândesc şi mă gândesc : ce-o fi şi lumea asta ? Uite, vezi ? De ce-a picat un strop pe geam ? De ce doarme trandafiriţa Rosa Sinensis ? Vezi cum a sărit stropul ? Praf s-a făcut ! Am auzit că din ceruri vine şi un asteroid. Neeeeee ! Nu iceberg. E aisberg. Despre Dumnezeu se spune că-i alb. Iar Allah e arab. Adică aşa, nici alb, nici negru. În Botswana e negru pentru că alb arată ca stafia. Nu ştiu cum şi-au împărţit ei treburile la geneză. Au făcut lumea şi lumea i-a făcut pe ei. Dumnezeu a făcut lumea şi Allah a zis că-i mare mister cine l-a făcut pe Dumnezeu. 
      Bun ! a zis Freudică. Eu sunt lămurit. Doamna nouă a intrat la Domnul 9. Invers e 6. C-o fi şi ea 9 sau 6, habar n-am. Ştiu ei ce-or face pe-acolo. Evreul spune că femeia a fost făcută ca Dumnezeu să fie pretutindeni. Află dacă nu cumva ea e Dumnezeu mergând mai des la biserică. În fine, asta e. Cum stau eu aşa cu burta la bec, gândesc şi mă gândesc : exist ? Că, nu ştiu de ce, am o bănuială. În camera asta în care stăpânu citeşte Agenţia de detective nr. 1 de Alexandra McCall Smith sunt icoane pe pereţi. Sfinţii Constantin şi Elena, Fecioara Maria cu pruncul şi iar Fecioara Maria cu pruncul. Şi rasa lui Iisus e un mister. Culoare, ADN, obiceiuri alimentare. Da Allah îl recunoaşte ca profet întrucât musulmanii şi creştinii au alandala artrită şi reumatism. Cauze, efecte şi terapii comune. Maestro ! zice Freudică. Eu sunt lămurit. În cameră e doar stăpânu. Citeşte, gândeşte. Face, desface. Eu, Rosa Sinensis, mâţa Frăgezica et ejusdem farina existăm când vrea stăpânu. Multe există şi nu există. De pildă, pentru artrită şi reumatism există magnetoterapie. Susţinută ştiinţific, metoda e din ce în ce mai populară. 

sâmbătă, 13 decembrie 2014

      I S T O R I A   U N U I    F  U  L  G

      Pagina 33 a romanului Sărut pe umărul morţii descrie un concurs literar. Tema : scriitorul.
      Tatăl scritorului e Dumnezeu.
      Mama : necunoscută.
      Statut social : necăsătorit.
      Scop în viaţă : căutarea tatălui. 
      Pe mamă o ştie.
    Câştigat de Hectarina cu eseul Hexagrama tigrului cotidian, concursul s-a dat de-a tumba şi a picat în universul - oglindă. Unde stânga-i dreapta şi timpul curge invers. Iată un fulg. Îl vezi bine cu ambii ochi. Nu-i iluzie. E adevăr. Urcă din pământ la ceruri. Şi asta e. Văzut din cer, pâmântul e cer. Cum să-l atingi, să-l simţi, să-l înţelegi ?
      
      
      Mediocrii finanţează sărăcia intelectualilor.

luni, 1 decembrie 2014

APRINDE-MI LUMÂNAREA

Aprinde-mi lumânarea.
Negurată-i zarea.
A venit ce n-am crezut :
Viaţa-mi se întoarce-n lut.

Fiule dintre străini,
Fosta-mi viaţa pat de spini,
Chin, obidă şi venin,
În lume veşnic străin.

Pe cel pat nu am ştiut,
Ce din moarte am văzut :
Cată mereu a mânca,
Din ţărână opinca.

Struguraşul vieţii ai,
Sub al morţii vechi buhai.
Popa plânge pe de rost,
Fiule, ultimul rost :

Pune pământ cu lopata
Peste mama, peste tata.
Bulgăr bulgăraşe sute,
Peste ochi şi buze mute.